Tragedia din Cosmopolis zguduie România. Președintele promite acțiune: „Statul nu va mai întoarce capul”
O mamă însărcinată, împușcată în plină zi, în brațe cu propriul copil. Un cartier liniștit transformat în scenă de groază. O țară întreagă înmărmurită. Așa arată realitatea în România anului 2025, după crima șocantă din Cosmopolis.
Nicușor Dan: „Violența domestică nu va mai fi ignorată”
Prezent la summitul „B9” de la Vilnius, președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat direct dacă violența domestică va deveni o prioritate reală în mandatul său. Răspunsul a fost fără echivoc: „Da”.
„Am făcut pași în această direcție ca primar, dar acum vorbim de o responsabilitate națională. E nevoie de centre reale de sprijin, de intervenții rapide, dar și de o schimbare profundă de mentalitate. Statul român nu va mai întoarce capul”, a declarat președintele.
O crimă care putea fi evitată
Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani, însărcinată cu al doilea copil, a fost împușcată mortal sâmbătă seară de fostul partener, Robert Lupu. Totul s-a petrecut în fața fiicei ei de trei ani. La scurt timp, agresorul s-a sinucis.
Imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată o realitate tulburătoare: o femeie căzută pe asfalt, un copil speriat, o stradă care ar fi trebuit să fie sigură. Întrebarea care bântuie opinia publică este simplă: unde era protecția statului?
Reacție tardivă, dar necesară
Premierul interimar Cătălin Predoiu a recunoscut public: „În trecut, violența domestică a fost tratată superficial. Avem nevoie de intervenție rapidă, sancțiuni mai dure și poliție pregătită să acționeze eficient.”
Guvernul a anunțat deja suplimentarea efectivelor de poliție din Ilfov cu peste 60 de posturi noi, urmând ca alte 50 să fie ocupate după finalizarea recrutărilor. „E nevoie de adaptare urgentă la realitatea comunităților actuale”, a mai spus Predoiu.
Un sistem care eșuează constant
România are sute de cazuri lunare de violență în familie, dar foarte puține ajung să fie tratate cu seriozitate. Victimele sunt, de multe ori, trimise acasă sau li se spune să „mai aibă răbdare”. Ordinele de protecție sunt emise, dar rămân doar pe hârtie.
Teodora Marcu nu este un caz izolat. Este simbolul unui sistem care eșuează. Fără protecție, fără sprijin, cu o simplă speranță că va scăpa de un agresor care deja o amenințase. A plătit cu viața.
O fetiță rămasă fără mamă. O societate care trebuie să se trezească
Astăzi, fetița Teodorei are trei ani. A fost martoră la uciderea mamei sale. Va crește cu traume și cu o întrebare care nu va primi niciodată un răspuns satisfăcător: de ce nu a intervenit nimeni?
Violența domestică nu este „problemă de cuplu”. Este o formă de terorism personal, care distruge vieți și afectează comunități întregi. România are nevoie urgent de:
- Centre de sprijin reale, cu personal instruit
- Polițiști formați special pentru intervenție în cazuri de violență domestică
- Aplicarea imediată și reală a ordinelor de protecție
- Campanii de educație națională despre drepturile victimelor
Concluzie: e prea târziu pentru Teodora, dar nu pentru celelalte
Schimbarea nu vine din promisiuni goale, ci din acțiuni concrete. Dacă noul președinte al României își asumă acest angajament, el trebuie să devină prioritate legislativă, bugetară și socială. Pentru că fiecare zi în care sistemul rămâne ineficient poate însemna o nouă victimă.
Teodora nu mai poate fi salvată. Dar poate fi onorată printr-un sistem care funcționează. Un sistem care spune ferm: nicio femeie nu e singură.