În plin scandal public privind noile taxe și impozite intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2026, mulți români s-au întrebat cât are de plată însuși premierul Ilie Bolojan. Ironia face ca liderul Executivului – perceput de unii ca fiind principalul promotor al acestor măsuri – să simtă acum pe propria piele efectele majorărilor care au provocat indignare în toată țara.
Mulți români nu știu acest detaliu
Ilie Bolojan deține două imobile: o casă de locuit în comuna Vadu Crișului și un apartament în Oradea. Conform declarației de avere, casa are 100 mp, iar apartamentul aproximativ 65 mp. Ceea ce surprinde este că, în ciuda poziției sale publice și a veniturilor considerabile, premierul plătește un impozit relativ mic – doar 1000 lei anual pentru ambele proprietăți. Asta în timp ce pentru unii români, impozitul pe locuință s-a triplat.
Aici se ascunde adevărata problemă
Primarul din Vadu Crișului, Dorel Cosma, a declarat că impozitul pentru o casă de 100 mp a crescut de la 160 lei în 2025 la 327 lei în 2026. În Oradea, primarul Florin Birta a confirmat că și aici impozitul s-a dublat, ajungând la 600 lei pentru un apartament. Astfel, creșterea impozitului pentru proprietățile premierului e în linie cu media națională, dar ridică o întrebare esențială: cât de echitabil este noul sistem de taxare?
Un gest aparent banal care schimbă totul
Faptul că liderul Guvernului achită „doar” 1000 lei pe an pentru ambele locuințe pare un gest banal la prima vedere. Dar în contextul unei crize de încredere față de decidenți, această sumă a devenit simbolică. E suficientă pentru a reaprinde nemulțumirea celor care plătesc sume similare pentru apartamente modeste din orașe mai mici sau comune rurale. Se naște astfel o întrebare legitimă: cum a fost recalculat impozitul și cât de proporțional este față de valoarea reală a proprietăților?
Cine câștigă și cine pierde, de fapt
În realitate, cei mai afectați sunt românii cu mai multe proprietăți sau locuințe în zone urbane mari. Sistemul actual pare să favorizeze proprietarii de locuințe mici din zone rurale sau periferice, în timp ce contribuabilii din marile orașe suportă cele mai abrupte majorări. Premierul Bolojan este într-o poziție atipică: deși imaginea sa publică e asociată cu reforma dură, propriile sale costuri rămân relativ modeste.
Rămâne de văzut dacă aceste discrepanțe vor alimenta o presiune politică mai mare sau dacă autoritățile vor revizui criteriile de impozitare pentru a reflecta mai fidel realitatea economică.
Pentru o înțelegere corectă a situației, consultați și sursele oficiale sau declarațiile autorităților.