240 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în prezent blocați din cauza unor nereguli apărute în procesul de numire a administratorilor din companiile de stat din domeniul energiei. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că lucrează alături de specialiști din mediul privat pentru a remedia situația și a debloca fondurile esențiale pentru infrastructura energetică a României.
Incompatibilități și încălcări ale legii în numirile politice
Ministrul Energiei a explicat că motivul principal pentru care fondurile sunt blocate îl reprezintă „încălcări ale legislației și incompatibilități în numirile făcute în companiile din subordinea ministerului”. Aceste fonduri, parte din PNRR, erau destinate investițiilor în infrastructura energetică, tranziția verde și reducerea dependenței energetice a țării.
Blocarea lor afectează direct proiecte strategice, inclusiv modernizarea rețelelor și dezvoltarea capacităților energetice sustenabile. În contextul geopolitic actual, o astfel de piedică reprezintă un risc major pentru securitatea energetică a României.
Ministerul Energiei apelează la expertiza Big Four
Pentru a corecta disfuncționalitățile, Bogdan Ivan a anunțat un parteneriat cu experți din cele patru mari firme internaționale de consultanță – PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst & Young și Deloitte. Scopul este dezvoltarea unui sistem profesionist de evaluare a candidaților pentru funcții de conducere în companiile de stat.
„Luăm modelul de evaluare din mediul privat și îl adaptăm pentru companiile noastre. Nu mai putem permite numiri bazate pe criterii politice. E nevoie de competență și integritate”, a declarat ministrul.
Criterii clare și transparente pentru funcții-cheie
Noul mecanism va include indicatori de performanță, cerințe profesionale stricte și evaluări similare celor din companiile mari private. Ideea centrală este ca aceste funcții să devină instrumente de eficiență și profesionalism, nu recompense politice.
Ministrul a precizat că aceste principii au fost deja discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar modelul ar putea fi extins și în alte ministere, precum Transporturile și Economia, unde există structuri de stat cu probleme similare.
Un pas spre depolitizarea companiilor de stat
Implementarea acestui sistem reprezintă o schimbare de paradigmă în guvernanța publică. Într-o administrație marcată de ani de numiri controversate și influențe politice, introducerea unor standarde inspirate din mediul corporatist poate aduce stabilitate și încredere.
Mai ales în contextul PNRR, unde România trebuie să demonstreze reforme reale pentru a primi finanțarea promisă, această inițiativă capătă o importanță strategică. Profesionalizarea conducerii companiilor de stat nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Un test pentru întregul aparat guvernamental
Modelul propus de Ministerul Energiei ar putea deveni un precedent pentru restul instituțiilor-cheie. Dacă va fi aplicat consecvent și transparent, ar putea contribui la reconstruirea încrederii cetățenilor în stat și la eficientizarea utilizării fondurilor europene.
Rămâne de văzut dacă această reformă va reuși să treacă de rezistențele interne și să inspire o schimbare sistemică. Pentru moment, miza este clară: deblocarea celor 240 de milioane de euro din PNRR și recredibilizarea statului român în fața Comisiei Europene și a contribuabililor.