Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a adoptat o hotărâre care riscă să schimbe radical standardele de transparență în administrația publică. De acum înainte, declarațiile de avere ale demnitarilor nu vor mai cuprinde bunurile și veniturile soților și copiilor acestora. Decizia a fost întâmpinată cu un val de critici din partea societății civile, a partidelor din opoziție și a organizațiilor care luptă pentru integritate în viața publică.
O ușă larg deschisă pentru opacitate
Decizia CCR este considerată de mulți un pas înapoi în lupta pentru transparență și împotriva corupției. Experți în politici publice atrag atenția că, fără obligativitatea de a declara averile celor apropiați, oficialii pot transfera bunuri și sume considerabile între membrii familiei, evitând orice formă de control public.
„Fără aceste informații, cetățenii nu mai pot urmări dacă un demnitar își ascunde averea în spatele unor rude,” avertizează reprezentanții mai multor ONG-uri din domeniul transparenței. În opinia acestora, România riscă să piardă ani de progrese în materie de deschidere și responsabilitate în actul de guvernare.
Judecătorii CCR – simboluri ale unei elite greu de atins
Ironia sorții face ca decizia CCR să vină exact din partea unei instituții a cărei conducere este frecvent acuzată de acumularea unor venituri excesive. Marian Enache, președintele Curții, este un exemplu ilustrativ. Potrivit declarației sale de avere din 2023, Enache a încasat un salariu anual de 473.298 lei și pensii speciale în valoare de 679.800 lei. La acestea se adaugă o indemnizație de vârstă de 82.890 lei de la Camera Deputaților, ceea ce ridică totalul la peste 1,22 milioane de lei anual – adică peste 100.000 de lei pe lună.
Soția, nevăzută, dar foarte prezentă financiar
Sotia lui Marian Enache, medic primar și cadru universitar, a obținut în același an venituri de aproximativ 320.000 de lei. Potrivit noii decizii, aceste sume nu vor mai fi vizibile publicului, creând astfel un precedent periculos: averile colaterale devin complet invizibile. Practic, un demnitar poate avea un stil de viață de lux, fără ca în acte să apară vreo sursă evidentă pentru susținerea acestuia.
O Curte bogată în venituri, săracă în transparență
Nu doar Marian Enache atrage atenția. Ceilalți membri ai CCR înregistrează, la rândul lor, venituri colosale, alimentate de combinația dintre salarii și pensii speciale. În ciuda faptului că mulți dintre ei sunt necăsătoriți, cifrele sunt impresionante:
- Cristian Deliorga: 825.000 lei anual, cu o pensie lunară de 68.700 lei
- Ciochina Mihaela: 600.000 lei anual, pensie de 50.000 lei lunar
- Bogdan Licu: 383.000 lei anual, pensie de 32.000 lei pe lună
- Iulia Scântei: 417.000 lei anual, pensie de 34.500 lei lunar
- Gheorghe Stan: 350.000 lei anual, pensie de 30.000 lei lunar
- Varga Attila: 443.000 lei anual, pensie de 37.000 lei pe lună
- Livia Stanciu: 1,8 milioane de lei anual, dintre care o parte sume restante, dar cu o pensie lunară de peste 150.000 lei
Reacții dure din partea societății civile
Organizațiile care monitorizează corupția consideră că această decizie slăbește semnificativ mecanismele de control public. „Am ajuns în situația absurdă în care demnitarul poate avea venituri declarate modeste, dar partenerul de viață să conducă un bolid de 150.000 euro, iar noi să nu putem întreba de unde,” declară unul dintre liderii Transparency România.
Ce urmează? O luptă în Parlament și în stradă
Deja, mai mulți lideri politici din opoziție au anunțat că vor iniția o lege care să reintroducă obligația completă a declarării averilor. În același timp, se preconizează organizarea de proteste și campanii publice prin care să se ceară anularea efectelor deciziei CCR.
Într-un context politic și economic extrem de fragil, decizia Curții riscă să amplifice neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Iar întrebarea care planează tot mai apăsător este: Transparență pentru toți sau privilegii pentru unii?