Operațiunea militară a Statelor Unite în Venezuela a declanșat un val de reacții dure, însă, în spatele discursului oficial de condamnare, Moscova pare să perceapă momentul ca pe o șansă de reconfigurare geopolitică. Kremlinul acuză Washingtonul de „neocolonialism”, dar, în același timp, privește acțiunea americană ca pe o validare a ideii de lumi împărțite în sfere de influență – un concept central în strategia lui Vladimir Putin.
„Un semnal de la Washington”: cum interpretează Moscova operațiunea din Venezuela
Potrivit unei analize „Moscow Times”, care citează surse Reuters, oficialii ruși consideră că intervenția americană transmite un mesaj clar: ordinea globală revine la logica marilor puteri. Pentru Kremlin, aceasta ar putea însemna recunoașterea unei „sfere de influență rusești” în spațiul ex-sovietic – de la Ucraina la Caucaz. O sursă apropiată puterii ruse a declarat sub protecția anonimatului că „dacă SUA își aplică propria doctrină Monroe în America Latină, atunci Rusia e îndreptățită să își revendice zona slavă”.
Doctrina Monroe – vechea idee americană, noua justificare a Rusiei
Doctrina Monroe, formulată în secolul al XIX-lea, stabilea că America Latină reprezintă sfera de interes exclusivă a Statelor Unite. Vladimir Putin ar vedea în reapariția acestei doctrine un precedent care legitimează și ambițiile Moscovei în Europa de Est. În viziunea sa, lumea se întoarce la împărțirea teritorială de tip imperial, în care fiecare superputere își „administrează” propria regiune. Iar dacă americanii acționează liber în Venezuela, rușii pot pretinde același drept în Ucraina sau Georgia.
Schimbul geopolitic Venezuela–Ucraina: un scenariu periculos
New York Times amintește că, încă din 2019, în timpul primului mandat Trump, oficiali ruși ar fi sugerat un „troc geopolitic”: recunoașterea influenței americane în Venezuela în schimbul tolerării ambițiilor ruse în Ucraina. Informația a fost confirmată de Fiona Hill, fost consilier în Consiliul de Securitate Națională al SUA. Chiar dacă ideea nu s-a concretizat, ea a rămas un simbol al negocierilor tăcute dintre marile puteri – negocieri care pot schimba granițele lumii fără un singur foc de armă.
Rusia între speranță și teamă: sferele de influență și legea forței
În timp ce unii oficiali ruși văd în acțiunea americană o validare a propriilor ambiții, alții privesc cu îngrijorare consolidarea unilaterală a puterii SUA. Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului, a declarat că „Trump a arătat că nu mai există lege internațională, ci doar legea forței”. Această percepție alimentează tensiunea și justifică în ochii Moscovei propriile acțiuni agresive în regiunea post-sovietică. Alexei Pușkov, unul dintre ideologii regimului, avertizează că Washingtonul „reactivează imperialismul sălbatic al secolului XIX”, dând lumii semnalul că puterea nu mai are nevoie de reguli.
O nouă eră a confruntării globale
Operațiunea americană din Venezuela nu mai este privită ca un episod izolat, ci ca începutul unei noi competiții pentru influență. Rusia vede în acțiunea Statelor Unite o justificare istorică pentru extinderea propriei dominații în Est. Într-o lume tot mai polarizată, unde diplomația cedează locul forței, pericolul nu vine doar din tancuri, ci din ideea că regulile pot fi rescrise de cei suficient de puternici pentru a o face.
Pentru o înțelegere corectă a contextului internațional, consultați sursele oficiale și analizele instituțiilor de politică externă.