Tensiunile religioase din Republica Moldova au atins un nou nivel de intensitate în satul Grinăuți, raionul Rîșcani, acolo unde preotul paroh Constantin Turtureanu a fost forțat să părăsească biserica în care a slujit zeci de ani. Imaginile incidentului, devenite virale pe rețelele de socializare, reflectă un conflict profund, în care credința, identitatea și geopolitica se întrepătrund dureros.
De ce a fost izgonit preotul Constantin Turtureanu
Totul a început în urmă cu trei săptămâni, când părintele Turtureanu a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei (aflată sub Patriarhia Moscovei) la Mitropolia Basarabiei, care aparține canonic de Patriarhia Română. Această alegere a stârnit o revoltă locală, culminând marți cu scene violente în curtea lăcașului de cult.
Enoriașii l-au tras de păr, l-au împins și l-au scos cu forța din biserică, în timp ce strigau „Afară!”. Reacția poliției a fost slabă, iar reprezentanții Mitropoliei Moldovei au schimbat ulterior lacătul bisericii, preluând controlul fizic asupra clădirii.
O decizie percepută drept o ruptură spirituală
Mulți localnici s-au opus transferului către Mitropolia Basarabiei, considerându-l o trădare a tradiției religioase și a identității comunității. În replică, preotul Turtureanu a declarat că nu i s-a prezentat niciun act legal și că totul s-a desfășurat abuziv. „Este un abuz, e foarte dureros”, a spus acesta, vizibil afectat de cele întâmplate.
Ce susține Mitropolia Moldovei
Oficialii Mitropoliei Moldovei afirmă că dețin toate documentele necesare pentru administrarea bisericii. Blagocinul Arsenie Bazatin a declarat că au fost făcute demersuri legale la primărie și că cheile le-au fost predate. Totuși, absența unei comisii oficiale de predare-preluare a generat confuzie și tensiuni suplimentare.
Vicarul mitropolitan Ioan Moșneguță a condamnat violențele, dar a adăugat că localnicii „își apără parohia”, exprimând totodată nemulțumiri legate de preotul Turtureanu.
Contextul geopolitic și religios mai larg
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, zeci de parohii moldovene au început să se alinieze Mitropoliei Basarabiei, dorind o apropiere spirituală și identitară de România. În special în regiunile din apropierea Prutului, aceste transferuri sunt motivate de dorința de a rupe legătura cu Patriarhia Moscovei, percepută ca un simbol al influenței rusești.
Însă pentru comunități precum cea din Grinăuți, tradiția prevalează. Mulți enoriași văd schimbarea ca pe o amenințare la stabilitatea spirituală a satului și reacționează emoțional și uneori violent.
Un semnal de alarmă privind fragilitatea religioasă
Incidentul de la Grinăuți nu este un caz izolat, ci semnul unui clivaj religios și identitar adânc în Republica Moldova. În lipsa unui cadru legal clar și a unui dialog între părți, asemenea conflicte riscă să devină tot mai frecvente. Fiecare biserică devenită obiect de dispută reflectă lupta pentru suflete și apartenență, într-un peisaj marcat de incertitudini istorice și presiuni geopolitice.
Biserica din Grinăuți rămâne, pentru moment, un simbol viu al acestei rupturi. Un loc unde credința nu a mai fost sursă de pace, ci un câmp de luptă între trecut și viitor, între două viziuni despre ceea ce înseamnă să fii creștin în Republica Moldova de azi.